Bine aţi venit!

Preocupările legate de studiul viitorului sunt destul de vechi la noi în ţară. La sfârşitul anilor 1960 a fost înfiinţat Centrul de Studii Prospective legat de Universitatea Bucureşti. Acesta a obţinut repede recunoaşterea publicului tânăr şi a început să întreprindă cercetări, să ţină cursuri de prospectivă şi să aibă contacte cu instituţii similare din alte ţări. Astfel că în câţiva ani Bucureştiul figura pe harta oraşelor europene cu activităţi de cercetare a viitorului. Bertrand de Jouvenel a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Universitatea Bucureşti.

Până în 1972 Centrul Român de Studii Prospective s-a consolidat în aşa măsură încât a făcut gestul îndrăzneţ de a convoca la Bucureşti primul Congres de Ştiinţe a Viitorului. Cele mai mari personalităţi ale domeniului, inclusiv Herman Kahn, şeful şcolii americane de studii prospective,  au fost prezente în aula Academiei  de Ştiinţe Economice  care găzduia cea mai distinsă elită a epocii. La acest eveniment a apărut ideea unei federaţii mondiale de studii a viitorului care s-a înfiinţat la scurt timp după aceea şi funcţionează până astazi – World Federation of  Future Science.

În anii 1970 cadrul universitar nu a excelat în a fi prietenos pentru acest gen de studii. O altă iniţiativă paralelă, aceea a unui Centru de Studii a Sistemelor, s-a bucurat de o primire mai favorabilă. În jumătatea a doua a anilor 1970, la iniţiativa academicianului Mircea Maliţa, sediul cercetărilor privind viitorul a fost mutat pe un teren mai solid, şi aşa s-a născut Comisia de Studiu a Viitorului la Academia Română. Da data aceasta membrii secţiilor Academiei si cercetătorii manifestau interes. Metoda aleasă a fost aceea a unor conferinţe largi, tematice, consacrate unor probleme vitale pe plan internaţional şi importante pentru ţara noastră. Rezultatele au fost publicate în circa 15 volume într-o serie intitulată „Problemele globale ale omenirii”.

În prezent Comisia de Studii Prospective este condusă de domnul academician Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, care are un plan de dezbateri asupra unor probleme esenţiale cu un ritm lunar, deschis tuturor celor interesaţi din cadrul şi în afara Academiei. Sunt dezbătute probleme de relaţii internaţionale  şi noi concepte intrate în uz, ca economiile emergente. Bineînţeles că toţi cei care participă la relaţiile externe ale ţării noastre, oficiale şi neoficiale, sunt interesaţi de tabloul global. De asemenea, dezbaterile privesc viitorul educaţiei şi al cercetării ştiinţifice. Pentru acest an sunt prevăzute vizitele unor specialişti străini care vor ţine şi ei prelegeri. Este de semnalat că actuala criză economică care încearcă omenirea pe o scară foarte largă a lăsat mai multe urme în preocupările cercetătorilor.

Interesul pentru studiile prospective a crescut foarte mult, Uniunea Europeană acordă o importanţă mare capitolului “foresight” şi organizează reuniuni periodice pentru statele membre.